Mărtinești, Cluj
Mărtinești | |
— sat — | |
Biserica ,,Schimbarea la Față” | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°39′19″N 23°40′53″E / 46.65528°N 23.68139°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Cluj |
Comună | Tureni |
SIRUTA | 59808 |
Atestare | 1332[1] |
Suprafață | |
- Total | 4,7 km² |
Altitudine | 539 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 413 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407563 |
Prefix telefonic | +40 x64[2] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Localizarea satului pe harta județului Cluj | |
Modifică date / text |
Mărtinești (în trecut Sânmartinul Deșert sau Pusta-Sânmartin; în maghiară Pusztaszentmárton) este un sat în comuna Tureni din județul Cluj, Transilvania, România. Se află la o distanță rutieră de 20 km față de municipiul Cluj-Napoca.
Istoric
[modificare | modificare sursă]În anul 1332 satul Mărtinești apare menționat sub numele de “Sancto Martino”, în 1362 "Pass Zenthmarton", în 1366 "Terra Sancti Martini", în 1502 "Villa Zenthmarthon", în 1587 "Kaposztas Zent Márton", între 1760-1762 "Puszta Szent Márton" iar după 1854, un mare număr de ani, "Pusta San Martin", uneori "Puszta Szent Márton". Această așezare s-a numit o perioadă și "Pusztaszentmarton" (“Sânmărtinul Deșert”).
O serie de documente amintesc de preotul Dezideriu și de alti preoți din Mărtinești, care plăteau anual dijme papale.
Fostul sat Harmos (care în trecut a avut statut de sat, acum fiind înglobat în satul Mărtinești), își avea numele de la cele trei hanuri care existau aici. Se afla între Tureni - Comșești - Mărtinești, "la șosea", pe drumul Turda-Cluj. Despre acest sat se spune că ar fi fost locul unde se opreau, pentru a se ospăta și a-și odihni și adăpa caii, călătorii aflați la drum lung.
În 1658 localitatea (cu locuitori majoritar maghiari, de credință unitariană) a fost devastată și depopulată, la o mare invazie a turcilor și tătarilor. Ulterior a fost repopulată cu români.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub numele de „Sz. Marton”.
Monumente
[modificare | modificare sursă]Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[3], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:
- Tumulii[4] preistorici, plasați extravilan (cod LMI CJ-I-s-B-07101).
- Situl arheologic din punctul “Dealul Bisericii” (cod LMI CJ-I-s-B-07102).
Demografie
[modificare | modificare sursă]De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:
Recensământul[5] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
1850 | 202 | 188 | 2 | 12 | 0 | |||
1880 | 175 | 170 | 1 | 4 | ||||
1890 | 228 | 215 | 13 | |||||
1900 | 226 | 226 | 0 | |||||
1910 | 256 | 240 | 16 | |||||
1920 | 273 | 273 | 0 | |||||
1930 | 367 | 346 | 21 | 0 | ||||
1941 | 466 | 418 | 48 | |||||
1956 | 477 | ? | ? | ? | ? | ? | ||
1966 | 497 | 489 | 8 | 0 | ||||
1977 | 563 | 503 | 45 | 15 | 0 | |||
1992 | 371 | 295 | 34 | 42 | 0 |
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Augustin Presecan, arhitect și urbanist român.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Gergely, p. 32
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
- ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gergely, Eugen, Tureni: studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-336-0
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Mărtinești la Wikimedia Commons
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Biserica de lemn dispărută (imagine de arhivă)
-
Lacul Mărtinești
-
Biserica „Schimbarea la Față”
-
Monumentul eroilor
-
Monumentul eroilor (detaliu)
-
Școala
-
Împrejurimi
|